Kinetoterapia pentru bebeluși și copii are ca obiectiv principal asigurarea condițiilor necesare pentru o dezvoltare normală și armonioasă a organismului acestora și prevenirea apariției deficiențelor fizice. De asemenea, masajul pentru bebeluși ajută la dezvoltarea echilibrată a copilului, corectează eventualele deficiențe și îl ajută pe acesta să doarmă și să se hrănească mai bine.

Programele sunt particularizate de către fiziokinetoterapeuții centrului Kineto Help și urmăresc atingerea obiectivelor caracteristice vârstei cronologice a copilului. Astfel, programele de kinetoterapie au ca rezultat îmbunătățirea respirației și a proceselor de digestie, stimularea funcțiilor aparatului cardio-vascular și a sistemului nervos, dezvoltarea corporală și multe altele.

Mai jos regăsiți o lista cu termeni folosiți în tratamentele de kinetoterapie pentru bebeluși și copii:

• Torticolis
• Luxația Congenitală de Șold
• Genu Valgum
• Genu Varum
• Platfus
• Amiotrofia spinală
• Boala Scheuermann
• Torticolis:

Această afecțiune este cunoscută și sub numele de “gât înțepenit” și reprezintă afecțiunea în care capul este flectat lateral spre dreapta sau stânga, cu bărbia îndreptată spre partea contralaterală, mai exact extensie cervicală, cauzele fiind congenitale sau dobândite.

Obiectivele tratamentului kinetic:

• exercitarea componenței neuropsihice;
• exercitarea componenței musculare;
• corectarea deficiențelor compensatorii.

Kinetoterapia completează masajul terapeutic, decontracturând zona inflamată.

Luxația congenitală de șold:

Caracterizată prin instabilitate a șoldului, ce permite capului femural să iasă parțial sau complet din cavitatea articulației de la nivelul bazinului, numită cotil. Factorii favorizanți sunt prezentația pelviană la naștere și poziția anormală a fătului în uter în perioada sarcinii. Căutarea acestei anomalii este obligatorie la toți nou-născuții.

Tratamentul constă în reducerea luxației și stabilitatea articulației. Acestea se realizează ortopedic, chirurgical (în cazurile grave) și/sau prin kinetoterapie.

Tratamentul kinetoterapeutic trebuie început cât mai devreme, indiferent dacă a avut loc intervenția chirurgicală.

Obiectivele kinetoterapiei:

• repoziționarea membrului inferior;
• tonifierea musculaturii;
• educarea/reeducarea mersului.

Genu valgum:

Această afecțiune mai este cunoscută și sub numele de “genunchi în x”. Ea reprezintă o deficiență a genunchiului în care axa mediană a gambei realizează un unghi de deschidere laterală cu axa coapsei. Cauzele pot fi:

• luxația recidivantă a rotulei;
• anchiloza vicioasă a șoldului;
• perioada bruscă de creștere;
• malformația osoasă;
• rahitism.

Tratamentul poate fi chirurgical în cazurile grave, iar obiectivele kinetoterapiei sunt tonifierea musculaturii coapsei și a gambei și combaterea laxității ligamentare de la nivelul genunchiului.

Genu varum:

Reprezintă o deficiență în care gamba realizează un unghi obtuz deschis posterior cu coapsa. Cauzele deficienței pot fi gonartroză, cifoză, artrite, traumatisme, paralizii spastice.

Tratamentul în cazurile grave poate fi chirurgical, iar kinetoterapia are ca obiective tonifierea msuculaturii coapsei și a gambei.

Platfus:

Este prăbușirea boltei plantare prin atonia aparatului musculoligamentar plantar. Cauzele pot fi congenitale, rahitice, posttraumatice, profesionale și/sau obezitatea.

Kinetoterapia are ca obiective:

• tonifierea mușchilor piciorului;
• combaterea redorii articulare;
• asigurarea circulației în zona;
• formarea reflexului corect de așezare a piciorului pe sol în timpul mersului și în ortostatism.

Se recomandă purtarea de talonete corective, masaj plantar și gimnastică de recuperare prin exerciții de mers.

Amiotrofia spinală:

Este o atrofiere, de originea sistemului nervos, care cauzează pierderea capacității de a folosi sistemul muscular. Amiotrofia musculară este cunoscută și ca SMA (Spinal Muscular Atrophy). În prezent nu se cunoaște nici un tratament pentru a vindeca SMA, dar îngrijirea medicală și terapia fizică ajută la apariția complicațiilor și la asigurarea unei vieți mai bune pentru integrarea în societate.

Există 3 tipuri de amiotrofie, ce apar în copilărie, dar și unul ce apare la maturitate.

Fiecare tip se manifestă în anumite perioade de vârstă:

• amiotrofia de tipul I, este cea mai severă, numită și amiotrofie spinală infantilă Werding- Hoffmann. Declanșarea acesteia are loc încă din viață intrauterină.
• amiotrofia de tipul II este intermediară. Apare de obicei la copiii cu vârste între 6 luni și 3 ani. Se produce slăbiciunea mușchilor scheletici, iar copilul nu stă și nici nu merge sprijinit.
• – amiotrofia de tipul III sau amiotrofie spinală juvenilă, sau sindromul Kgelberg- Welander. Debutul bolii apare la copii cu vârste între 1 și 15 ani.
• amiotrofie de tipul IV sau amiotrofia spinală adultă, apare mai târziu în viață, între 15 și 50 de ani. Persoanele afectate duc o viață normală, gradul de neputință fiind blând.

Kinetoterapia are rolul de a preveni apariția complicațiilor.

Boala Scheuermann:

Este o epifiză a corpilor vertebrali, pe partea lor anterioară, apărând în timpul creșterii. Cauza este necunoscută. Se manifestă prin dureri ale coloanei vertebrale și apariția cifozei. Este recomandată kinetoterapia activă, pentru tonifierea musculaturii paravertebrale și a șanțurilor vertebrale.